Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 1 martie 2017

What the heeelll?

Blogul meu e un spatiu unde scriu to take shit off my chest but in a different way than I would write in my diary. Cu toate astea, se întâmplă rar sa scriu aici, e un blog de care uit.
M-am întors azi la el și am văzut că sunt unele posturi care au vreo 8-12 views. What the fuuuuck? Nu mi-am citit eu posturile hahahahaha. How do people reach this page? Am 4 persoane posibile dar puțin probabile: Grinch, care cred că e ocupat with his own stuff just to wander around my blog, Crissu, căreia i-am dat odată linkul spre un post despre Jamaica, nu știu dacă s-ar mai întoarce pe blog since it's (so) inactive, lexe - cu care cred că vorbesc de 2 ori pe an și care trebuie să fi uitat de mult de blogul meu pe care l-a descoperit acum 5 ani, și Alexandra- fleur cu may- de care chiaaaaaar nu mai știu nimic de aaaaani de zile, dar pe care o văd în lista mea formată din 2 followeri :)))
Oh maan I'd better cut the crap and go back to being bored and basically an ingrate for my life!

Primăvara my ass

Pe tărâmul unde Mărțișorul nu exista, primăvara ne întâmpină cu un uragan, prietenii sunt greu de găsit și cu singura existenta nu pot vorbi.
Happy 1st of March, happy life!

joi, 1 septembrie 2016

Jamaica

Oh man, it was forever ago! A fost o vara lunga, and not over yet!
Am promis Cristinei ca scriu si ii dau linkul, I was just not in the mood for writing.
Inainte de Jamaica, am fost in Grecia, which makes the rest of the countries hard to impress us. Micile diferente intre jamaica si grecia sunt: palmierii diferiti, nucile de cocos, absenta albilor ( prima data cand am vazut oameni albi, imi venea sa ii pup), alta mancare, mult miros de iarba, flori de hibiscus, mango la tot pasul, si mult reggae. Sunt, obviously, multe alte diferente, dar asta am vazut eu in Montego Bay.  Apa arata cam la fel, pestii inoata langa tine.

O zi inainte de Jamaica, am fost in Belgia.. It was really nice, am stat la Alin, am iesit cu o parte din prietenii mei care locuiesc acolo.  And theeen....a long ass flight care m-a facut sa ma simt ca si cand as merge in state. Doar un zbor cu vreo cateva ore mai lung. Deci noul record.
Ajunsi in aeroport in Jamaica, Josh si toti americanii au trecut imediat. Cand tipa de la aeroport s-a uitat la pasaportul meu, a facut niste ochi mari, s-a uitat la mine, la pasaport, iar la mine, s-a ridicat si a plecat. S-a intors dupa 10 minute, a mers la o colega, apoi la supervizorul ei, inapoi la mine. M-a intrebat "esti constienta ca ai nevoie de viza pentru a intra in Jamaica, nu?" iar in mintea mea " what the fuck? De ce nu scria nicaieri, si de ce nu mi-a zis nimeni pana acum?". Verificasem surse oficiale, si pe site-ul romanesc, si cel jamaican, it never said anything, doar ca ti se pune o stampila la intrare. Well, deci ii zic :" in urma verificarilor surselor oficiale, am inteles ca mi se pune stampila la intrarea in tara". Ea imi zice ca e corect, dar can ma costa 100$. Whatever.
Platesc, ma ia deoparte, ma inchide in alta camera, dupa vreo 20 min se intoarce, intr-un final scap, ajungem la hotel.
    La hotel, receptionerul imi spune can mi-a fost refuzat cardul. Cand il intreb cat a incercat sa debiteze, imi da un numar cu 200$ mai mult decat pretul de pe booking. Then you're damn straight it was declined!! Se pare can scria undeva cu litere mici ca tva-ul nu este inclus, + alte taxe. Naissss.
    Leaving this on a side, hotelul a fost frumos. Peisajul amazing, nice fruits everywhere, coconut water.
     We had a private tour from a jamaican local guy, all nice. Cu toate astea te acosteza pe strada aproape abuziv, nu se lasa pana nu le promiti ca intrii si in magazinul lor, vor sa iti vanda de toate, sa iti impleteasca parul, etc. De la hotel pana in centru, te abordau vreo 20 fe taximetristi cel putin, cu replica "yo man, need a taxi?"
 "no tx".
"How about weed?"
"No tx"
" i got brownies too"
"I'm good, thanks"
" how about some coke?"

And it would go on and on...

Iar eu auzeam permanent " can I braid your haaaair?"

La un moment dat, mi-am impletit parul, ca sa nu le mai aud, da mergand la plaja, intrand in apa and stuff, s-a cam ciufulit. La intoarcere spre hotel am auzit doar "can I fix your haaaaair??" . Awesome. They always find a reason to approach you.
  Cand ne plimbam prin centru, ne abordau tipi cu replica : " hey guys, I recognize you from the airport" , apoi dupa conversatia despre excursie, Jamaica, vreme, etc, cereau bani pt o bere. Cel putin 10 persoane ne-au "carat bagajele la aeroport" , si ne recunosteau de acolo. So in Jamaica, conversation was not really free.
   Toata experienta cu nevoia de a refuza persoanele care te abordeaza, mi-a dat o idee de mesaje pe tricouri, pe care ar trebui sa le vand in Montego Bay. Gen " thanks, I don't smoke weed" " no coke for me" , " I hate brownies", " I don't need my hair braided", " please don't approach" sau a simple "NO", etc.
   In ultima zi, m-am hotarat ca vreau sa mergem la " Luminous Lagoon" despite the crazy price, and there we were. Nu exista cuvinte care pot descrie cum a fost. Sa iti scoti mana din apa, in mijlocul noptii, si sa vrezi particule ca de sclipici prelingandu-se inapoi spre apa e de vis. No camera can capture it.

Well, all in all, amazing times!
Would I do it again? No.
Did I enjoy it? You bet.

Now off to the new trip.

Xoxo

Flyyy -27 august 2016

Sunt undeva deasupra atlanticului. Mai am in jur de 5h30 pana aterizez pe JFK. Fac intrecere cu Josh, cine ajunge primul la New York. (obviously me) Ne intalnim acolo peste careva ore. Conditia a fost sa plecam in aceeasi zi, sa ajungem la aeroport deodata. And here we are, eu am luat un avion via Amsterdam, el via Istanbul. Si desi in my eyes Turkish Airlines is one if the best, Delta is starting to grow on me. Au free wifi and stuff, latest series and movies etc. sunt doar doua insotitoare de bord, in rest all gay guys. And they're funnyyyy!! Tocmai ce au servit masa and may I add, coconut chicken is the best!!
Servit cu o salata buna, and oh my God, am uitat ca Cheddar cheese is good! Dupa care a venit unul dintre ei cu o poezie repetata ca un papagal, Cu emfaza tipica gaylor si cu o intonatie aproape de fata " something to drink guyssss? " ( a se citi cu accentul pe ssss).
Mi-a dat al doilea pahar maaaare cu vin. I'm a little sexy, may I add, expresie pe care doar Ana si Diana o inteleg. Am langa mine o fetita cu voce inocenta, chiar ca in filmele americane. Isi face selfiuri si se uita la ceva desene cu Panda. She didn't eat her veggies:)) iar eu ar trebui sa o las mai moale cu vinul, pentru ca nu face casa buna cu desertul...orange chocolate mousse. I think I could get used to this. Mi-am amintit acum ce dragut e sa aud engleza americana in jurul meu.  Weird coming out of my mouth (rather fingers) but this is music to my ears! Ohh I'm gonna have a blast in New York!

luni, 27 iunie 2016

Let's end this sh*t!

          Cateva zile de dureri mai tarziu...m-am decis sa merg la urgente. In urma consultatiei verdictul a fost scurt: "Te internam, trebuiesti operata!". (Exprimat in cuvinte ceva mai frumos alese, exprimate pline de empatie, dar mesajul acelasi).
           Au urmat ceva discutii cu anestezista (anestezie generala), teste la sange pentru a obtine raspunsurile pe care eu nu am putut sa le furnizez, mi s-a luat sange pentru a 3-a oara in decurs de 4 zile. Cu ocazia asta am aflat si ce grupa sangvina am (mi se pare rusinos, dar se pare ca trebuie sa iti dai interesul singur ca sa aflii, de cand nu se mai scrie pe buletine. Iar eu si acele nu avem o relatie prea buna). Deci B!!
             Intr-un final, m-am instalat in camera mea (salon, rezerva, cum vrei s-o numesti). Frumoasa, colorata, curata, ingrijita, am primit papucii mei, my own gown, prosoape, halat, gel de dus, pieptene, u name it. Totul impecabil, dar si scump (se aude in departare cum plange contul meu din banca).
              Am decis ca voi fi operata la 6, cum mancasem pe la 12 (in jur de 6 ore de nemancat, pentru a evita disconfortul de dupa anestezia generala).
              Pe la 4 mi se pune branulaaaa. Acu'-i acu'! Cauta vena neatinsa. Deja mi se luase sange din stanga o data, din dreapta de 2 ori. Ei, branula asta trebuia pusa in stanga. Ok. Proba de foc...sa gasim o vena, alta decat cea care fusese intepata deja, si care avea o mare de verde prinprejur, dupa cum fusese intepata cu 4 zile inainte. Singurele 2 care erau vizibile erau una miica mica mica de pe mana, vreo 5 cm deasupra inelarului. Subtire ca naiba, nu foarte eligibila. Urmatoarea, (pentru mine invizibila, dar ea avea ochiu format probabil), chiar la incheietura mainii, in stanga, la vreo 5 mm de os. Infige acul, o piscatura de vreo 4 ori mai mare decat acea anterioara, cand mi-a luat sange, si impinge tare, dar dupa vreo 4 centimetrii intrati nu mai trece. Mai misca in stanga si in dreapta, dar nu mai are loc. In momentul asta doare ca naiba. Il mai tine infipt cateva secunde, se da batuta, il scoate. Acum doare de 2 ori mai tare, sangereaza ca naiba. Ok, n-avem incotro, sa incercam vena mica si subtire de care nu vrusesem sa ne atingem. Aceeasi poveste, dar de data asta doare si mai tare. Nu ma uit, dar senzatia e si mai puternica. Imi zice "Imi pare rau, dar nu trece mai departe, va rog uitati-va numai cat intra". Cand ma uit, ma ingrozesc: un ac de vreo 10 cm (daca nu mai mult), vreo 5 cm intrati (de vede acul pe sub piele), si restul care nu mai are loc. Imi arata cum incearca sa impinga, si cum o tine ceva, vena e prea subtire. Intr-un final il scoate, imi pune un pansament, iese din camera si vine cu o a doua persoana. In momentul asta ma ustura de ma pis pe mine, imi tremura cealalta mana cat tin pansamentul strans pe rana, din care tot tasneste sange.
A doua persoana imi analizeaza bratul si mana, cauta vene, nu-s de gasit, decide sa faca o exceptie si sa infiga branula tot in aceeasi vena din care mi se luase sange acum 4 zile, din brat. Fara rost sa mai precizez cat de greu a intrat, si cat a trebuit sa strang din dinti, dar intr-un final chinul a luat sfarsit: branula montata. SIngurul necaz era ca nu imi mai puteam indoi bratul, din cauza acului. Dar acum mai vreau sa si indoi bratul!?
             Am mai avut cateva minute libere in care am dat un telefon, s-a facut ora 17, dupa care a intrat asistenta sa imi spuna ca ma duce la sala. Nu prea am inteles despre ce sala e vorba, dar cum m-au tot plimbat de la o sala/cabinet la altul pentru diferite chestii, n-am carait. Operatia era stabilita la ora 6. I-am zis lu Josh sa stea acolo, ca vin imediat. M-a urcat intr-un carucior cu rotile ca in filme, am intrat in lift, cand am ajuns, mi-a trecut prin minte ideea ca as merge direct la operatie.M-a intors, ca sa ma poata scoate din lift si atunci mi-am privit imaginea in oglinda, cum mergeam spre operatie, cu teama de a nu ma mai trezi in urma anesteziei generale: fata palida, in scaun cu rotile. Ajungem in fata unei usi pe care scrie "Sala de operatie". Oh shit! Deja? Eu doar dramatizam! Si o intreb pe asistenta...deja ma opereaza? e abia 5! "Da, v-am zis ca mergem la sala" (well, u forgot to mention the most important detail: "....de operatie"!!!). II spun ca nu au trecut 6 ore de cand am mancat, doar 5, si imi zice ca nu prea conteaza, important e sa fie 2, 3, anestezista a zis ca e ok. Whatever.
              Cateva minute mai tarziu, sunt intinsa pe o masa, cu ochii la lampa cu multe becuri, atat de luminoasa...arata ca in filme.... ma simt.... din ce in ce.... mai somnoroa.....

            Next thing you know, mi se zice sa ma trezesc, ii reprosez ca m-a trezit din vis, asistenta zice "da, pe mine cand m-au anesteziat, visam ca faceam sex!", rasete....ma urca in scaunul cu rotile, mi-e sete, o intreb cand pot bea...imi zice "o sa zic sa-ti aduca niste apa", eu zic "ma gandeam mai degraba la o tarie.."
   Oh well, macar simtul umorului mi-a ramas.


sâmbătă, 26 martie 2016

The shortest night to do a dumb thing

Sa lucrezi pentru microsoft are beneficii si dezavantaje. Ai, pe de o parte, salariul, beneficiile (asigurare medicală and stuff), mediul si colegii. Si, pe de alta parte, programul, they like to screw you in many ways. 
Una dintre multele reguli care s-au schimbat de ceva timp, este cea despre turele de Canada (18.30-3) versus weekend-uri lucrate. Practic iti trebuie 4 dintr-un fel ca sa poti lua bonusul. Nu se poate 2 si 2, sau 3 si 1, sau 3 si 3, care chiar daca sunt mult mai grele decat 4 dintr-un fel, nu iti asigura bonusul.
Se intampla de vreo 2 luni, sa am toate combinatiile posibile neaducatoare de bonus.  Si cum vine asta sa lucrezi 3 nopti si doua zile de weekend, si sa nu fii remunerat conform schemei? Some of us complain, and some of us take matters into their own hands. Asadar, i-am dat unei colege o tură mult ravnita de dimineata, si am luat o tură de noapte, de care fuge toata lumea. Nepasandu-mi de faptul ca ajung la 3.30 dimineață acasa, si ca la 9 dimineața trebuie să fiu din nou la serviciu.
Well...trece timpul încet-încet, iar la 23:00, îmi pun alarma pentru a doua zi: 8:00am. Dau click pe ok, apoi vad "alarm set for 7h from now". What the fuck?? Mai dau o data, calculez again, ar fi 9 ore. Apoi îmi pica fisa, dau un search pe Google, si vad: schimbarea orei: 26 spre 27 martie - adica azi, cand ora 3 devine 4. So good job u smartass, nu numai ca mi-am permis o aroganță de genul asta, dar mi-am ales si cea mai scurtă noapte ! Insa dezbat daca sa mai merg acasa, sau sa dorm aici....
Noapte bună....

vineri, 18 noiembrie 2011

the show must go on!

19. Nov 2011

"-Missa, suntem neserioase! misca-te mai repede, o sa-i spun lu' Sonia ca din cauza ta am intarziat!"
O las sa se mai roage putin de mine, ma mai rog si eu de ea cand observ ca s-a blocat in fata oglinzii, si intr-un final iesim. Ma opresc in bucatarie sa o salut pe Luz care sta cu ochii-n calculator, si-i raspund cu un zambet la intrebarea deloc inteligenta "mergeti iar la sport?" (ma uit la ceas si vad ca e 23:30, cum as putea sa merg iar la sport la ora asta?!!?). Seriously, ai putea gasi ceva mai creativ!!
Ies din casa, bag mainile in buzunar, si ma uit la umbra mea. E cam frig in seara asta. Ne dam seama ca n-am intarziat nici macar o ora, deci "ne incadram", hai sa nu ne mai grabim atat.
Ajungem, intr-un final, un baiat amabil ne deschide usa, si ma izbeste un miros puternic. Ma uit in jur si imi dau seama ca nu e aici. Ne bufneste rasul pe amandoua si iesim instantaneu. Nimerim usa, urcam, la prima "vedere", muzica faina dar nimeni nu danseaza. There's somehting wrong with these people. Cum sa nu dansezi pe asa o muzica? Vine Sonia in fuga spre noi, ne spune unde-s ceilalti si coboara pe scari. Apoi vad inconfundabilul par al lu' Anais, pe Oceane, inca ceva tipi si tipe. Cam nimeni cunoscut, dar nu-i bai. Nu trece mult si fetele pleaca la o tigara. Se pare ca am ramas cu tipul inalt, slab si cu ochelari, care tine sa mentioneze ca m-au abandonat prietenii. Oh well... . Incepe o melodie care imi place, si inca una, si inca una, el are chef de dans, asa ca why not? Si-mi scot eu schemele care au stat la naftalina de 2 luni incoace de cand am ajuns aici. El face-o schema, eu una, el una, eu una, ne invartim amandoi, mai fac o pirueta, si-mi cad ochii pe o tipa blonda grasa care ma imita in fata prietenelor ei. Ma bufneste rasul, ma intorc si-i vad pe cei de la masa din spatele meu uitandu-se la noi : baietii surprinsi, in timp ce fetele par ca nu se simt prea confortabil. Atunci iau un pic de distanta si constat ca si cei de la bar se uita inspre mijlocul "ringului de dans", iar putinii care erau inainte acolo, s-au retras pe margine prinvind. " Hm, alright, you know what? Doar pentru ca va holbati la noi cum ne simtim bine, n-o sa ma opresc din dans." Ma mai invart prin club, imi iau un Malbu, incepe "Dansa cuduro" si-mi amintesc cum obisnuiam sa dansez cu Conejito. Cobor, iau o gura de aer, cand ma intorc aud "Y ahora se va; Y no se si regresara!" NU POT SA CREEEEEEEDDDDDDDD!!!!!!!!!!! cant cat ma tin plamanii, si ma strecor printre oameni (care cred ca au baut suficient ca sa mai fie timizi), pana ajung la "ai nostri". Oceane deja danseaza cu un tip mic dragutel cu camasa si pulover care arata la vreo 18- 19 ani, inocenta intruchipata. El danseaza printre noi, dupa care le face prietenilor semn sa join the group. Toti par mici,fericiti ca au fete cu care dansa. Unu' din ei arata a tocilar, pe celalalt nu stiu cum sa il descriu, oricum stangaci amandoi. Se straduiasca sa danseze, primul "copilas" pleaca cu Oceane. Raman cei doi baietei, si-i observ cum fac schimb de priviri gen "frateeeeeeeee ne-am scooos!!". Figura "tocilarului" imi spune ca ar vrea sa faca conversatie, dar probabil nu stie in ce limba sa ne abordeze, iar engleza nu-i e prea familiara. Asa ca-i adresez intrebarea-cliseu dandu-i o mana de ajutor "Vous etes d'ou?", la care-mi raapunde "Oui, toutes les deux!" L-) (ok, forget it, i'll just keep dancing!)
Mai trece timpul, dansez cat ma tin picioarele, cant cat ma tin plamanii, si mai sorb din cand in cand, din paharul meu cu Malibu. Ma simt ca-n America. Nu mai lipseste decat Josh, el mi-ar fi facut seara perfecta. Imi dau seama ca am dansat cam mult si mi-a curs ceva bautura din pahar, asa ca ma indrept spre toaleta sa ma spal pe maini. In drum il vad pe Alessio care in seara asta si-a ales ca victima anorexica de la dansuri africane. Pai cam asa merg lucrurile, nu poti avea in fiecare seara" fotomodele". Nimic nu-i vesnic. Si-mi vine in minte imaginea tipului in negru cu geaca de piele din colt care se uita spre mine. In fine, ajung la baie, ies repede, urc, ajung la prietenii mei, dansam iar, se apropie Lexe de mine si-mi spune la ureche ca e unu dubios in colt care ma cam "fileaza". Observasem si eu dar nu mi s-a parut mare lucru. Lumea se simte din ce in ce mai bine, mai bea un pahar, inca un pahar, toti striga cat pot, paharele sus, danseaza, danseaza, danseaza. Baiatul din Quebec inca are chef de dans, nu stiu cum s-a intamplat ca am ajuns in centrul cercului, asa ca dansez iar cu el, we're all laughing and having fun. Fac iar o pirueta, si imi cad ochii peste tipul in negru care vorbeste cu alt tip in negru uitandu-se amandoi spre mine. Continui sa zambesc, dar deja ma panichez. Caut sa ma pierd printre cei cu care sunt, Lex imi spune ca pleaca, si ii spun ca vin cu ea fara sa stau pe ganduri, n-am de gand sa mai raman aici. Ma imbrac dinauntru, imi tin privirea-n pamant si ma grabesc spre iesire, cand pe scari vad urcand 3 tipi la vreo 30 de ani, dintre care unul e cel cu care vorbea barbatul din colt. Ma uit in directia opusa, si trec in graba pe langa ei.
Too late suckers!!!!
See you later aligator!

duminică, 6 noiembrie 2011

iubesc ce am

Iubesc sa vorbim. Faptul ca ma gadili pana ma doare. Chiar si cand imi spui "You make me wanna choke you" atunci cand incerc sa-ti rup degetele. Sa te-aud iar cum spui "you almost broke my pinkie". What the hell's wrong with you??? Da-mi voie sa-ti spun ca "suni" ca un copil:P
Adoram sa ma trezesc langa tine. Abia astept. Sa pui ceasul sa sune la 8:59
Ochii tai "de chinez" cum imi place sa spun. Sa dansam. Sa mancam mancare chinezeasca. Si ce ceri tu pentru mine, pentru ca nici acum nu stiu cum se cheama ce imi place mie. Sa imi cumperi Jager de fiecare data cand mergi la Liquer Store. Si sa bem tot timpul impreuna. Sa plecam impreuna la mijlocul party-urilor. Sa ii lasam pe ceilalti sa creada altceva. Sa stau pe bancheta din spate si sa fredonam amandoi melodiile. Sa schimbam priviri in oglinda. Sa-mi spui ca ma inveti tu sa conduc. Sa-ti placa geaca mea de piele. Sa mergem infometati in toiul noptii la Mc. Iar eu sa-mi iau salata. Sa beau din sucul tau. Sa-ti citesc. Sa-ti cant. Sa-mi canti tu mie. Sa radem cu pofta. Our special handshake. Sa ne uitam la canapele. Si la culori. Sa analizam. Sa citim biletelele din"Fortune cookies" de la Chineese restaurant.
Sa spui "Why would i go for a Honda when I got a Ferrari?" Sa-mi promiti.
Iubesc sa te iubesc. Pentru ca sunt constienta ca ce am eu nu are nimeni.
I found you.

sâmbătă, 25 iunie 2011

i'm happy to be here.
Posted by Picasa

marți, 23 martie 2010

The Gestalt Prayer

" I do my thing, and you do your thing.
I am not in this world to live up to your expectations
And you are not in this world to live up to my expectations
You are you, and I am I
And if by chance we find each other , it's beautiful.
If not...it can't be helped...."

I'm not the author, but isn't it beautiful?
I just had to post it...